STRAȘNICĂ GĂINĂ

Zicea bunica pe vremuri admirativ despre câte-o fetișcană, că-i grasă și frumoasă.
Mie, asta cu fata grasă nu prea-mi era pe gust, că fiind slab ca un țâr nu-mi dădea la potriveală.
Bunicul însă, avea altă vorbă când îi pica sub ochi câte-o muiere care era pe gustul lui. Îmi zicea așa mai cu juma’ de gură, să nu-l audă bunica...băiete, aiasta-i strașnică muiere. 
Dar pentru amândoi, modelul de frumusețe feminină era cam același, adică femeie bine făcută, veselă, roșie în obraji și plesnind de sănătate, dovadă că-i în stare să facă copii mulți, frumoși și sănătoși.
Însă, standardul ăsta era aplicabil nu numai muierilor ci și viețuitoarelor din ogradă. Jițica era grasă și frumoasă și-o să facă jițăi frumoși și lapte gras, purșica era grasă și frumoasă și-o să facă godaci sprinteni și mâncăcioși, găina e grasă și frumoasă și-o să facă ouăle cele mai bune și ciorba cea mai gustoasă.
Bunicul zicea mereu când se ridica de la masă satisfăcut, după ce se sătura de la câte un blid de ciorbă de găină grasă și frumoasă: strașnică găină, strașnică muiere.
Cred că la bunica se referea când zicea că-i strașnică muiere, că și ea era așa cum v-am descris mai sus standardul de frumusețe, iar în plus știa mai bine ca oricine ce să facă dintr-o găină grasă și frumoasă ca să-l fericească pe bunicu.

PS – Mămica de la Fermă, zice că are destule găini grase și frumoase de dat, dar numai gospodinelor ce știu să facă o ciorbă bună bărbatului din bătătură.
Dar și de nu știu, cică le-nvață ea, că-i pricepută.
Strașnică muiere...

CUCOȘUL IUBĂREȚ

O ceată de cucoşi își făcea de cap în cotețele lu' Tăticu. 

De la prima oră până la ultima, se întreceau în cântat.
Dar nu asta era problema. 
Problema era că ăști cucoşi erau prea iubăreți, frate.
Cât e ziulica de mare, ei se întreceau în iubit găini.
Dar iar vă zic că nici asta nu era așa o mare problemă....că doar ăsta-i rostul găinilor, să fie iubite de cocoși.
Însă nesătuii ăștia prinseseră gust și la curci sau la rațe, ba le sticleau ochii și la câte-o gâscă mai fluşturatecă.
Era o întreagă cuplăraie în ograda lu' Tăticu din pricina lor.
Vrea nu vrea, dacă-i parte muierească, cucoşii erau călare pe dânsa, de bietele doamne nu mai aveau nici pene pe spate.
Bag eu seamă că ăștia erau ceva rude cu cocoșii de Vaslui.
Și cum Tăticu e om cu respect pentru bune reguli, azi le-a aplicat pedeapsa supremă.
De mâine vor fi ei iubiți în supă, ciorbă sau tocană.
Mămica s-a apucat să facă o răcitură dintr-unu', iar pentru restul cred că va fi bătaie mare printre gurmanzii responsabili.
De... cine nu vrea un cucoş iubăreț?

MAMA EROINĂ

P'asta tre' să v-o zic.
Știam eu că e o rățușcă undeva pe sub niște lemnele din șură, care stă pitită și păzește niște ouă.
Din cauza asta, nu m-am mirat când acum mai bine de-o săptămână a apărut printre celelalte păsări cu șapte bobocei după ea, mândră nevoie mare.
A doua zi însă, mai apare și o găină cu un bobocel de rață.
Măi să fie...știți, o găină din cele ce-ar trebui să ouă, dar de bătrână ce e nu mai ouă și e și cheală, însă nici nu-ți vine să o tai că n-ai ce face cu ea de slabă și tare ce e.
Dar de mămică, bună mămică.
Cu greu am reușit să-i iau bobocul ei și să-l dau rățuștei ce deja avea șapte, pe ideea că acolo unde mănâncă șapte, mănâncă și opt.
După faza asta, găina cheală a dispărut și rățușca noastră și-a văzut fericită de cei opt bobocei.
Ba unșpe...că după trei zile au mai apărut trei.
Mare bucurie de așa un spor, dar când credeam că-i gata și s-a închis robinetul de boboci, ieri seară mă trezesc că mai apar încă nouă bobocei, nou nouți, de nu știu unde.
Azi sunt foarte fericiți, toți 20, cu mama lor în frunte și toți ai casei.
Doar că mi-a pus nevastă-mea întrebarea: Cine-i coace?
Chiar așa, cine-i coace?
Păi vă spun eu cine-i coace...găina bătrână și care nu-i bună nici de-o ciorbă. Ea e mama eroină care stă cuminte pe ouă și tot scoate și tot scoate și altă mămică se bucură de ei.

O DOAMNĂ DE CURTE

S-a nascut la țară, într-un sat nu departe de un oraș mare.
A avut o familie numeroasă, compusă din mulți frați și multe surate, veri și verișoare cu care a crescut împreună în bună înțelegere și armonie.
Tot în sat a cunoscut și primul fior al dragostei, primul iubit, primul fruct al dragostei.
A ajuns o doamnă de curte și a avut mulți iubiți, amanți tineri cu care a consumat câte o relație fugară, nevinovată.
De…ochii văd, inima cere…
Totuși, a fost o mamă bună și a avut mulți copii, de care a avut mare grijă până i-a văzut pe toți mari la curtea lor.
Acum, în floarea vârstei, mai are un singur rost de îndeplinit – să facă zamă cu bun gust pentru gurmanzii responsabili ce mănâncă bine de la Ferma lu’Tăticu, ca să o țină minte aceia care se vor înfrupta din ea.
Așa că, de vreți o ciorbă, supă sau tocană delicioasă din curcă matură, acum i-a sosit momentul.