STĂPÂNUL INELELOR

Eram mic copil atunci când el, mă făcea să visez cu ochii deschiși la culmile nesfârșite pe care le poate atinge ființa umană.

Primul gimnast român care a adus țării sale o medalie de aur.

Era grozav pentru acele vremuri.

Ar fi fantastic și în vremurile noaste, dacă s-ar mai naște unul precum Dan Grecu.

Nu mică mi-a fost mirarea când ducând o comandă de la Fermă unei doamne, aceasta m-a invitat înauntru, spunându-mi că soțul dumneaei dorește să îmi vorbească.

Am acceptat puțin mirată invitația și am fost uimită să constat că într-o cameră plină cu trofee mă aștepta chiar el, Stăpânul Inelelor.

Mi-a zâmbit, m-a strâns în brațe, mi-a spus că ne urmărește de mult timp și mi-a înmânat o felicitare cu autograf și dedicație „Pentru Tăticu și Mămica”.

Nu vă ascund, că deși sunt extrem de vorbăreață de fel, nu cred că am reușit să îngân ceva inteligibil.

Am plecat cu sufletul plin de bucurie că voi putea să pun la loc de cinste pe perete o poză și o dedicație de la marele Dan Grecu, și că mă pot mândri cu produse ce ajung pe masa campionilor.

Mulțumesc, Dan Grecu.

Mămica